Stiinta umorului

stiinta umorului

Stiinta este, cu siguranta, ultimul lucru la care ne gandim atunci cand amintim de umor. Avand in vedere ca stiinta e un fel de matematica cu foarte multa cercetare, oamenilor li se pare putin cam dificil sa explice stiintific ce este amuzamentul. Cu toate ca poate fi dificil sa explicam de ce unele lucruri sunt amuzante si de ce altele nu, cu totii avem un stil al umorului personal. Un nou studiu realizat la Universitatea din Alberta contesta aceasta ipoteza- oamenii de stiinta au analizat jocurile de cuvinte pentru a explora relatia dintre entropie si umor, dar si ideea conform careia umorul ar putea fi utilizat ca un dispozitiv de a trimite mesaje in randul oamenilor.

Exista foarte putine studii realizate pe umor, insa un profesor de psihologie, Chris Westbury, de la Universitatea din Alberta, a dorit sa cerceteze mai in amanunt ceea ce se intampla cu exactitate atunci cand se glumeste. Un experiment realizat de el a facut ca participantii la studiu sa stabileasca daca unele cuvinte sunt reale sau nu. Westbury a observat o tendinta: participantii incepeau sa rada atunci cand auzeau cuvinte inventate. Ei bine, acest lucru a facut ca omul de stiinta sa se intrebe de ce un cuvant inventat- fara niciun inteles sau asociere, poate fi considerat amuzant.

Masurarea amuzamentului

Westbury a emis o ipoteza conform careia motivul pentru care se intampla acest lucru se datoreaza entropiei, o masura matematica care analizeaza ordinea sau predictibilitatea unui cuvant. Masuratoarea reprezinta o scadere treptata in dezordine- cu cat entropia unui cuvant este mai mica, cu atat este mai aleatorie. Unele cuvinte inventate au o entropie mai joasa decat cuvintele adevarate- care au o combinatie mai buna de litere.

Inspirat de rezultatele studiului, Westbury a incercat sa observe daca exista si alte cuvinte amuzante, folosindu-se de sistemul de masurare al entropiei. Astfel, cercetatorul a rugat voluntarii sa aleaga optiunea care o cred a fi mai amuzanta. In cel de-al doilea experiment la studiului, participatii au fost rugati sa priveasca un non-cuvant si au fost pusi sa clasifice amuzamentul acestuia pe o scara de la 1 la 100. “Cu cat diferenta dintre doua cuvinte a fost mai mare, cu atat a fost mai amuzant pentru participanti. A fi capabil sa prezici amuzamentul cu o acuratete de 100% este uimitor”- sustine cercetatorul.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *